marți, 29 mai 2012
luni, 28 mai 2012
sâmbătă, 19 mai 2012
joi, 17 mai 2012
Indicaţii clinice ale materialelor compozite.
Astăzi sunt disponibile diferite sisteme adezive (sisteme cu gravare totală vs
autogravante) şi variate materiale compozite (fluide,
nano-/microhibride, etc), astfel încât indicaţiile pentru
aplicabilitatea clinică a fiecăruia dintre acestea nu pot fi
standardizate sau apreciate în mod egal de către toţi clinicienii.
Prezentarea de faţă discută unele dintre indicaţiile de utilizare ale
acestor materiale şi sisteme, în funcţie de situaţia clinică specifică
şi opiniile autorului.
Preparaţiile finalizate plasează limitele cavităţilor în smalţ (fig. 2, vedere ocluzală). Profunzimea preparaţiilor în stratul de dentină este diferită pentru fiecare dintre cele trei cavităţi. Histologic, dentina din apropierea joncţiunii amelo-dentinare prezintă mai puţini tubuli dentinari pe milimetru pătrat şi o cantitate mai mare de dentină peritubulară. Astfel, după gravarea acidă, la acest nivel există o suprafaţă micromecanică mai mare între tubulii dentinari disponibilă adeziunii (dentină demineralizată) şi mai puţini tubuli dentinari deschişi după îndepartarea reziduurilor dentinare. Preparaţiile mai adânci (extinse profund în dentină, inclusiv cavităţile profunde de clasa a V-a) expun mai mulţi tubuli dentinari pe milimetru pătrat faţă de cantitatea de dentină peritubulară. În consecinţă, gravarea exagerată în cazul preparaţiilor adânci poate conduce la sensibilitate postoperatorie. Adezivii dentinari autogravanţi sunt mai puţin agresivi (stratul de reziduuri dentinare fiind dizolvat şi încorporat de către adeziv), în consecinţă, posibilitatea apariţiei sensibilităţii postoperatorii este redusă când sunt utilizaţi în cavităţile mai profunde.
După îndepărtarea excesului de umiditate din cavitate, s-a aplicat din abundenţă adezivul autogravant cu ajutorul unei microperii, cu mişcări energice (fig. 4), fiind fotopolimerizat pentru 20sec. Apoi, compozitul de tip bulk flow s-a inserat şi fotopolimerizat în cavitatea cu profunzime de 2mm, într-un singur strat, monobloc, până în apropierea joncţiunii amelo-dentinare (fig. 5,6). Datorită prezenţei stratului oxigeno-inhibat, suprafaţa externă a compozitului inserat se păstrează lipicioasă, fiind posibilă aplicarea ultimului strat de compozit nano-hibrid mai uşor, fără aderarea de instrumentul aplicator, ce ar putea genera goluri între straturi. Stratul final de compozit nano-hibrid a fost modelat ocluzal anatoform (fig. 7).
Se aplică un prim strat de compozit flow cu o grosime de maxim 0,5mm. Vâscozitatea redusă a compozitului flow permite acoperirea uniformă a tuturor micro-neregularităţilor din interiorul preparaţiei, reducând astfel posibilitatea apariţiei spaţierilor între materialul compozit şi straturile de adeziv. Într-o cavitate de clasa a II-a, acoperirea smalţului peretelui gingival al preparaţiei asigură o sigilare marginală completă (fig. 10).
Ultimul strat inserat a fost reprezentant de compozit hibrid, fiind modelat ocluzal anatomoform (fig. 11). Relaţiile ocluzale au fost verificate cu hârtie de articulaţie. Pentru adaptări s-au utilizat freze diamantate de finisare de 30 µm la turaţie înaltă (fig. 12), iar pentru lustruirea suprafeţelor de compozit s-au utilizat gume abrazive (fig. 13). Suprafeţele restaurărilor au fost gravate cu acid fosforic 37% aplicat pentru 2sec, spălate şi uscate după care, cu ajutorul unei microperii s-a aplicat un sigilant de suprafaţă, subţiat cu spray-ul de aer şi fotopolimerizat (fig. 14).
Prezentare de caz
Un pacient în vârstă de 34 ani se prezintă pentru tratament stomatologic de rutină la nivelul hemiarcadei mandibulare drepte (fig. 1). Al doilea premolar inferior drept (4.5.) prezintă o carie evidentă radiologic pe faţa distală, cu fractura minoră a crestei marginale; la nivelul molarului 4.6. se obiectivează o restaurare directă din compozit, cu carie secundară extinsă în şanţul lingual, iar în cazul 4.7. se identifică o obturaţie din compozit infiltrată marginal, cu o deschidere largă în regiunea distolinguală. Planul de tratament presupune îndepărtarea restaurărilor deficitare şi a proceselor carioase într-o manieră conservativă, urmată de o nouă evaluare diferenţiată, pentru fiecare dinte.Preparaţiile finalizate plasează limitele cavităţilor în smalţ (fig. 2, vedere ocluzală). Profunzimea preparaţiilor în stratul de dentină este diferită pentru fiecare dintre cele trei cavităţi. Histologic, dentina din apropierea joncţiunii amelo-dentinare prezintă mai puţini tubuli dentinari pe milimetru pătrat şi o cantitate mai mare de dentină peritubulară. Astfel, după gravarea acidă, la acest nivel există o suprafaţă micromecanică mai mare între tubulii dentinari disponibilă adeziunii (dentină demineralizată) şi mai puţini tubuli dentinari deschişi după îndepartarea reziduurilor dentinare. Preparaţiile mai adânci (extinse profund în dentină, inclusiv cavităţile profunde de clasa a V-a) expun mai mulţi tubuli dentinari pe milimetru pătrat faţă de cantitatea de dentină peritubulară. În consecinţă, gravarea exagerată în cazul preparaţiilor adânci poate conduce la sensibilitate postoperatorie. Adezivii dentinari autogravanţi sunt mai puţin agresivi (stratul de reziduuri dentinare fiind dizolvat şi încorporat de către adeziv), în consecinţă, posibilitatea apariţiei sensibilităţii postoperatorii este redusă când sunt utilizaţi în cavităţile mai profunde.
Restaurarea la nivelul 4.7.
După izolare, primul dinte restaurat este reprezentat de al doilea molar inferior drept. În concordanţă cu adâncimea cavităţii, s-a utilizat un sistem adeziv autogravant. Adiţional, s-a realizat gravarea acidă cu acid fosforic localizată strict pe suprafaţa de smalţ pentru 15sec (fig. 3), urmată de spălarea acestuia cu spray-ul de apă pentru încă 15sec. Această tehnică de gravare acidă “selectivă” oferă un dublu avantaj clinicianului şi pacientului: o etanşeizare excelentă la nivelul smalţului şi o adeziune la nivel dentinar cu puţine şanse de a determina sensibilitate postoperatorie.După îndepărtarea excesului de umiditate din cavitate, s-a aplicat din abundenţă adezivul autogravant cu ajutorul unei microperii, cu mişcări energice (fig. 4), fiind fotopolimerizat pentru 20sec. Apoi, compozitul de tip bulk flow s-a inserat şi fotopolimerizat în cavitatea cu profunzime de 2mm, într-un singur strat, monobloc, până în apropierea joncţiunii amelo-dentinare (fig. 5,6). Datorită prezenţei stratului oxigeno-inhibat, suprafaţa externă a compozitului inserat se păstrează lipicioasă, fiind posibilă aplicarea ultimului strat de compozit nano-hibrid mai uşor, fără aderarea de instrumentul aplicator, ce ar putea genera goluri între straturi. Stratul final de compozit nano-hibrid a fost modelat ocluzal anatoform (fig. 7).
Restaurare la nivelul 4.6.
Cavitatea ocluzală de la nivelul lui 4.6. este extinsă minim în dentină. În acest caz, este indicată utilizarea unei tehnici adezive cu gravare totală. Dentina şi smalţul au fost gravate cu acid fosforic 37%, timp de 15sec, spălate şi apoi uscate cu aer. Desicarea consecutivă a dentinei gravate impune necesitatea de reumidificare a acesteia cu ajutorul unui desensibilizant dentinar ce conţine 80% apă pentru rehidratarea reţelei colabate din fibre de colagen şi închiderea tubulilor dentinari. După îndepărtarea excesului de agent desensibilizant prin aspiraţie, se aplică sistemul adeziv cu gravare totală cu ajutorul unei microperii (fig. 8). Stratul de adeziv aplicat se suflă uşor cu aer şi se fotopolimerizează pentru 20sec. Deoarece această preparaţie a fost realizată într-o manieră conservativă şi nu are dinte antagonist, s-a putut utiliza pentru întreaga restaurare un compozit fluid (fig. 9).Restaurare la nivelul 4.5.
Ultimul dinte restaurat este 4.5., utilizându-se o matrice parţială şi pană. Se practică pentru 15sec gravarea acidă totală a smalţului şi dentinei, alegându-se această tehnică adezivă deoarece, şi în acest caz, preparaţia a fost minim extinsă în dentină şi realizată conservator. După clătirea cu apă şi uscarea intensă cu aer, dentina a fost reumidificată cu ajutorul agentului desensibilizant, al cărui exces s-a îndepărtat prin aspiraţie. Urmează aplicarea din abundenţă şi intim la pereţii cavităţii a bonding-ului, suflarea acestuia cu spray-ul de aer şi fotopolimerizarea pentru minim 20 sec.Se aplică un prim strat de compozit flow cu o grosime de maxim 0,5mm. Vâscozitatea redusă a compozitului flow permite acoperirea uniformă a tuturor micro-neregularităţilor din interiorul preparaţiei, reducând astfel posibilitatea apariţiei spaţierilor între materialul compozit şi straturile de adeziv. Într-o cavitate de clasa a II-a, acoperirea smalţului peretelui gingival al preparaţiei asigură o sigilare marginală completă (fig. 10).
Ultimul strat inserat a fost reprezentant de compozit hibrid, fiind modelat ocluzal anatomoform (fig. 11). Relaţiile ocluzale au fost verificate cu hârtie de articulaţie. Pentru adaptări s-au utilizat freze diamantate de finisare de 30 µm la turaţie înaltă (fig. 12), iar pentru lustruirea suprafeţelor de compozit s-au utilizat gume abrazive (fig. 13). Suprafeţele restaurărilor au fost gravate cu acid fosforic 37% aplicat pentru 2sec, spălate şi uscate după care, cu ajutorul unei microperii s-a aplicat un sigilant de suprafaţă, subţiat cu spray-ul de aer şi fotopolimerizat (fig. 14).
Concluzii
Pentru restaurarea directă a dinţilor posteriori cu răşini compozite se pot utiliza atât sisteme adezive cu gravare totală (total-etch), cât şi autogravante (self-etch), în funcţie de situaţia clinică. Răşinile compozite de tip bulk (monobloc) oferă clinicianului o excelentă modalitate de a micşora cavitaţile profunde, evitându-se utilizarea unor tehnici laborioase, stratificate şi cronofage. În general, răşinile de tip flow sunt buni lineri, iar în cazul cavităţilor cu dimensiuni reduse, ce nu sunt supuse stresului ocluzal, se pot utiliza chiar pentru realizarea integrală a restaurării.-
- Figura 1
-
- Figura 2
-
- Figura 3
-
- Figura 4
-
- Figura 5
-
- Figura 6
-
- Figura 7
-
- Figura 8
-
- Figura 9
-
- Figura 10
-
- Figura 11
-
- Figura 12
-
- Figura 13
-
- Figura 14
Restaurări compozite tip onlay realizate printr-o tehnică semi-directă.
Cavităţile de mari dimensiuni, rezultat al cariilor, fracturilor sau
al restaurărilor deficitare reprezintă adesea în practica curentă
provocări terapeutice dificile. Restaurările indirecte sunt de multe ori costisitoare, necesitând două sau mai multe vizite pentru finalizare. Pe de altă parte, restaurarea directă
a cavităţilor mari de clasa I şi II necesită timp, iar obţinerea unei
anatomii corecte şi funcţionale este dificilă din punct de vedere
tehnic.
O “a treia modalitate” poate fi reprezentată de o abordare semi-directă, ce poate fi finalizată în cadrul aceleiaşi şedinţe de tratament. Conform acestei tehnici, cavitatea este pregătită pentru onlay-uri indirecte, urmată de amprentarea şi turnarea în cabinet a unui model dintr-un material PVS (“Mach2″, Parkell). Apoi, restaurările tip onlay sunt realizate de către medic, probate, poziţionate şi cimentate în aceeaşi zi.
Avantajele acestei tehnici sunt reprezentate de micşorarea costurilor şi a timpului de lucru, îmbunătăţirea preciziei restaurării şi reducerea stresului pentru medicul dentist.
Cazul iconografiat încontinuare (fig. 1-22) prezintă restaurarea primilor doi molari superiori (1.6. şi 1.7.) cu simptome de pulpită reversibilă, la o pacientă de 36 ani. Examinările clinice şi radiologice au indicat existenţa la nivelul acestor dinţi a unor restaurări deficitare de clasa I din compozit răşinic. După expunerea detaliată a avantajelor şi a etapelor de realizare pacientului, s-a decis restaurarea ambilor molari într-o singură şedinţă cu compozit răşinic, prin tehnica abordării semi-directe.
O “a treia modalitate” poate fi reprezentată de o abordare semi-directă, ce poate fi finalizată în cadrul aceleiaşi şedinţe de tratament. Conform acestei tehnici, cavitatea este pregătită pentru onlay-uri indirecte, urmată de amprentarea şi turnarea în cabinet a unui model dintr-un material PVS (“Mach2″, Parkell). Apoi, restaurările tip onlay sunt realizate de către medic, probate, poziţionate şi cimentate în aceeaşi zi.
Avantajele acestei tehnici sunt reprezentate de micşorarea costurilor şi a timpului de lucru, îmbunătăţirea preciziei restaurării şi reducerea stresului pentru medicul dentist.
Cazul iconografiat încontinuare (fig. 1-22) prezintă restaurarea primilor doi molari superiori (1.6. şi 1.7.) cu simptome de pulpită reversibilă, la o pacientă de 36 ani. Examinările clinice şi radiologice au indicat existenţa la nivelul acestor dinţi a unor restaurări deficitare de clasa I din compozit răşinic. După expunerea detaliată a avantajelor şi a etapelor de realizare pacientului, s-a decis restaurarea ambilor molari într-o singură şedinţă cu compozit răşinic, prin tehnica abordării semi-directe.
-
- Figura 1
-
- Figura 2
-
- Figura 3
-
- Figura 4
-
- Figura 5
-
- Figura 6
-
- Figura 7
-
- Figura 8
-
- Figura 9
-
- Figura 10
-
- Figura 11
-
- Figura 12
-
- Figura 13
-
- Figura 14
-
- Figura 15
-
- Figura 16
-
- Figura 17
-
- Figura 18
-
- Figura 19
-
- Figura 20
-
- Figura 21
-
- Figura 22
"LESS is More" - Cosmetica dentara minim invaziva
Medicina dentara minim invaziva - MiD cunoscuta si sub numele de medicina dentara minim interventionala si conservativa reprezinta o conceptie si o filosofie practica.
MiD vizeaza majoritatea afectionilor orale si medico-dentare insa cea mai evidenta aplicatie se regaseste in odonto-terapia restauratoare.
Leziunile carioase care sunt demineralizate si non-cavitare sunt acum tratate .
MiD detine o serie de principii privind managementul proceselor carioase:
- remineralizarea leziunilor incipiente
-reducerea florei microbiene cariogene in vederea eliminarii riscului aparitiei ulterioare a demineralizarii si cavitatii
-interventia operatorie minima asupra leziunilor prezentand cavitatie
repararea, mai degraba decat inlocuirea restaurarilor ce prezinta deficiente
-dispensarizarea
Pe baza acestor elemente fundamentale pot fi propuse principii MiD de baza pentru toate afectiunile orale:
-depistarea si diagnosticul precoce al patologiei orale
-mentinerea sub control a etiopatogeniei (factorii predispozanti, determinanti si care contribuie la mentinerea patologiei)
-managementul curativ si minim invaziv al patologiei sau al efectelor acesteia
-evaluarea si monitorizarea rezultatelor interventiei.
Aceste principii nu se refera doar la leziunile carioase ci si la disfunctiile fizionomice de tip : discromii dentare, anomalii de forma, leziuni coronare cu lipsa de substanta, obturatii inestetice, treme, incongruente dento-alveolare, edentatii.
Metode neinvazive
Antrenamentul neuromuscular al zambetului
Remineralizarea leziunilor de tip "white spot"
Albirea in cabinet si ambulatorie la domiciliu
Fatetarea directa fara preparare coronara
Punti colante
Gutiere anti-bruxism
Interventii ortodontice minore
Metode minim invazive
Remodelarea estetica coronara
Restaurari directe prin micro-preparatii, tehnici abrazive cu jet de aer , laser
Fatetare directa sau indirecta
Inlay, Onlay si coroane partiale
Punti adezive
Proteze dentare
Mini-implanturi
Tratament ortodontic.
MiD presupune prepararea unor micro-cavitati cu indeparteara minimului absolut necesar avand drept scop corectarea disfunctiei estetice si indeplinirea dorintelor si cerintelor estetice ale pacientilor.
Materialele MiCD
Sunt recomandate materiale de restaurare estetica directa ce permit conservarea unei cantitati maxime de tesuturi dentare dure.
Cimenturile cu ionomeri de sticla (GIC) constau din sticla ( calciu sau fluoro-aluminosilicat de strontiu) si co-polimeri acizi (acizi polialkenoici).
In cazul acestora priza se realizarea pe baza unei reactii acido-bazice.
Acesta are o estetica buna si elibereaza fluor, adera chimic la tesutul dentar.
- are o contractie minima de priza si un coeficient de dilatare termic similar cu cel al dentinei.
Indicatii:
zone ce prezinta solicitari minime la nivelul dintilor frontali si laterali, restaurari realizate prin metoda "sandwich deschis" (obturatie de baza pentru restaurarile din material compozit)
Materiale compozite, compomerii (compozit modificat cu poliacid) si giomerii (compozit cu glasionomer ore-polimerizat)
- necesita polimerizarea rasinii pentru a face priza
- au nevoie de adezivi intermediari (adeziune micromecanica)
Indicatii :
- pot fi utilizate pentru a restaura toate clasele de la I-VI si sunt utile mai ales in fatetarea directa si restaurari adezive directe.
Rasinile compozite sunt formate dintr-o matrice de rasina sau uretan dimetacrilat, material de umplutura ceramica (dioxid de siliciu amorf sau particule de silicat), agenti de cuplare si aditivi minori, activatori, pigmenti coloranti si stabilizatori.
Activarea poate fi activata chimic sau prin fotopolimerizare.
- prezinta factor estetic dar prezinta o tehnica sensibila si sufera contractie la polimerizare
Compomerii contin o componenta acida deshidratata si incorporata in matricea rasina.
- dupa fotopolimerizare are loc o reactie acido-bazica lenta activata prin absorbtie de apa a acidului deshidratat.
- pot elimina fluor dar semnificativ redus fara de cimenturile cu ionomeri de sticla
- absorbtia de apa poate reduce din factorul esteticsi poate altera proprietatile fizice ale compomerilor.
Giomerii - sunt categoria cea mai recenta de materiale de restaurare directa.
- este un rezultat al hibridizarii dintre compozite si cimenturi cu ionomeri de sticla
- elibereaza fluor asemeni cimenturilor cu ionomeri de sticla
- prezinta calitati estetice si proprietati fizice si aplicatii asemeni rasinilor compozite.
- au la baza o tehnologie prin care prin pre-polimerizare sunt utilizate materiale de umplutura.
Ofera o performanta clinica in restaurarile pentru clasele I, II, V.
- in timp pot aparea modificari privind inchiderea marginala de la nivelul suprafetelor aproximale si aparitia de discromii marginale.
Exista un spectru larg al procedurilor si tehnicilor MiCD care implica utilizarea materialelor de restaurare directa.
Modificarea culorii, formei, marimii, pozitiei si a texturii suprafetei coronare pot fi realizate in mod conservator, minim invaziv sau chiar in absenta preparatiei.
Factorii psihologici (perceptia, personalitatea,dorintele pacientului) , de sanatate (generali ,specifici, dentoparodontali), functionali (ocluzie, fonetica, confort) si estetici (micro, mini, micro) trebuie luati in considerare in proiectarea unui zambet.
Concluzii :
MiCD isi propune sa corecteze problemele estetice si sa indeplineasca dorintele si cerintele estetice sle pacientilor printr-un tratament conservativ minim invaziv.
Principiile generale de interventie minima au fost propuse pentru toate afectiunile orale, inclusiv cele estetice cauzate de anomalii genetice sau de dezvoltare.
Acestea au fost:
depistarea si diagnosticul precoce
controlul factorilor contribuitori
managementul curativ si minim invaziv al afectiunii sau a efectelor acesteia
evaluarea si monitorizarea rezultatelor obtinute
Giomerii restaurativi reprezinta cea mai noua categorie a materialelor hibride restaurative glasionomer - compozit si sunt deosebit de utili in procedurile MiCD avand caracteristic rolul estetic, modalitatile de aplicare si proprietati cariopreventive.
Bibliografie:
Koirala S. Minimally invasive cosmetic dentistry - Concept and treatment protocol. Cosmetic Dent 2009; 4:28 - 33
Otota T, Carrick TE, Yoshiyama M, Mc Cabe JF. Fluoride release and re-charge in Giomer, Compomer and Resin Composite. Dent Mater 2004; 20(9):789-95
Gonzalez Ede H, Yap AU, Hsu SC. Demineralization inhibition of direct tooth-colored restorative materials. Oper Dent
Lytle JD. Occlusal Disease revisted: Part I - funtion and parafuntion. Int J Periodontics Restaurative Dent 2001
MiD vizeaza majoritatea afectionilor orale si medico-dentare insa cea mai evidenta aplicatie se regaseste in odonto-terapia restauratoare.
Leziunile carioase care sunt demineralizate si non-cavitare sunt acum tratate .
MiD detine o serie de principii privind managementul proceselor carioase:
- remineralizarea leziunilor incipiente
-reducerea florei microbiene cariogene in vederea eliminarii riscului aparitiei ulterioare a demineralizarii si cavitatii
-interventia operatorie minima asupra leziunilor prezentand cavitatie
repararea, mai degraba decat inlocuirea restaurarilor ce prezinta deficiente
-dispensarizarea
Pe baza acestor elemente fundamentale pot fi propuse principii MiD de baza pentru toate afectiunile orale:
-depistarea si diagnosticul precoce al patologiei orale
-mentinerea sub control a etiopatogeniei (factorii predispozanti, determinanti si care contribuie la mentinerea patologiei)
-managementul curativ si minim invaziv al patologiei sau al efectelor acesteia
-evaluarea si monitorizarea rezultatelor interventiei.
Aceste principii nu se refera doar la leziunile carioase ci si la disfunctiile fizionomice de tip : discromii dentare, anomalii de forma, leziuni coronare cu lipsa de substanta, obturatii inestetice, treme, incongruente dento-alveolare, edentatii.
Metode neinvazive
Antrenamentul neuromuscular al zambetului
Remineralizarea leziunilor de tip "white spot"
Albirea in cabinet si ambulatorie la domiciliu
Fatetarea directa fara preparare coronara
Punti colante
Gutiere anti-bruxism
Interventii ortodontice minore
Metode minim invazive
Remodelarea estetica coronara
Restaurari directe prin micro-preparatii, tehnici abrazive cu jet de aer , laser
Fatetare directa sau indirecta
Inlay, Onlay si coroane partiale
Punti adezive
Proteze dentare
Mini-implanturi
Tratament ortodontic.
MiD presupune prepararea unor micro-cavitati cu indeparteara minimului absolut necesar avand drept scop corectarea disfunctiei estetice si indeplinirea dorintelor si cerintelor estetice ale pacientilor.
Materialele MiCD
Sunt recomandate materiale de restaurare estetica directa ce permit conservarea unei cantitati maxime de tesuturi dentare dure.
Cimenturile cu ionomeri de sticla (GIC) constau din sticla ( calciu sau fluoro-aluminosilicat de strontiu) si co-polimeri acizi (acizi polialkenoici).
In cazul acestora priza se realizarea pe baza unei reactii acido-bazice.
Acesta are o estetica buna si elibereaza fluor, adera chimic la tesutul dentar.
- are o contractie minima de priza si un coeficient de dilatare termic similar cu cel al dentinei.
Indicatii:
zone ce prezinta solicitari minime la nivelul dintilor frontali si laterali, restaurari realizate prin metoda "sandwich deschis" (obturatie de baza pentru restaurarile din material compozit)
Materiale compozite, compomerii (compozit modificat cu poliacid) si giomerii (compozit cu glasionomer ore-polimerizat)
- necesita polimerizarea rasinii pentru a face priza
- au nevoie de adezivi intermediari (adeziune micromecanica)
Indicatii :
- pot fi utilizate pentru a restaura toate clasele de la I-VI si sunt utile mai ales in fatetarea directa si restaurari adezive directe.
Rasinile compozite sunt formate dintr-o matrice de rasina sau uretan dimetacrilat, material de umplutura ceramica (dioxid de siliciu amorf sau particule de silicat), agenti de cuplare si aditivi minori, activatori, pigmenti coloranti si stabilizatori.
Activarea poate fi activata chimic sau prin fotopolimerizare.
- prezinta factor estetic dar prezinta o tehnica sensibila si sufera contractie la polimerizare
Compomerii contin o componenta acida deshidratata si incorporata in matricea rasina.
- dupa fotopolimerizare are loc o reactie acido-bazica lenta activata prin absorbtie de apa a acidului deshidratat.
- pot elimina fluor dar semnificativ redus fara de cimenturile cu ionomeri de sticla
- absorbtia de apa poate reduce din factorul esteticsi poate altera proprietatile fizice ale compomerilor.
Giomerii - sunt categoria cea mai recenta de materiale de restaurare directa.
- este un rezultat al hibridizarii dintre compozite si cimenturi cu ionomeri de sticla
- elibereaza fluor asemeni cimenturilor cu ionomeri de sticla
- prezinta calitati estetice si proprietati fizice si aplicatii asemeni rasinilor compozite.
- au la baza o tehnologie prin care prin pre-polimerizare sunt utilizate materiale de umplutura.
Ofera o performanta clinica in restaurarile pentru clasele I, II, V.
- in timp pot aparea modificari privind inchiderea marginala de la nivelul suprafetelor aproximale si aparitia de discromii marginale.
Exista un spectru larg al procedurilor si tehnicilor MiCD care implica utilizarea materialelor de restaurare directa.
Modificarea culorii, formei, marimii, pozitiei si a texturii suprafetei coronare pot fi realizate in mod conservator, minim invaziv sau chiar in absenta preparatiei.
Factorii psihologici (perceptia, personalitatea,dorintele pacientului) , de sanatate (generali ,specifici, dentoparodontali), functionali (ocluzie, fonetica, confort) si estetici (micro, mini, micro) trebuie luati in considerare in proiectarea unui zambet.
Concluzii :
MiCD isi propune sa corecteze problemele estetice si sa indeplineasca dorintele si cerintele estetice sle pacientilor printr-un tratament conservativ minim invaziv.
Principiile generale de interventie minima au fost propuse pentru toate afectiunile orale, inclusiv cele estetice cauzate de anomalii genetice sau de dezvoltare.
Acestea au fost:
depistarea si diagnosticul precoce
controlul factorilor contribuitori
managementul curativ si minim invaziv al afectiunii sau a efectelor acesteia
evaluarea si monitorizarea rezultatelor obtinute
Giomerii restaurativi reprezinta cea mai noua categorie a materialelor hibride restaurative glasionomer - compozit si sunt deosebit de utili in procedurile MiCD avand caracteristic rolul estetic, modalitatile de aplicare si proprietati cariopreventive.
Bibliografie:
Koirala S. Minimally invasive cosmetic dentistry - Concept and treatment protocol. Cosmetic Dent 2009; 4:28 - 33
Otota T, Carrick TE, Yoshiyama M, Mc Cabe JF. Fluoride release and re-charge in Giomer, Compomer and Resin Composite. Dent Mater 2004; 20(9):789-95
Gonzalez Ede H, Yap AU, Hsu SC. Demineralization inhibition of direct tooth-colored restorative materials. Oper Dent
Lytle JD. Occlusal Disease revisted: Part I - funtion and parafuntion. Int J Periodontics Restaurative Dent 2001
sâmbătă, 5 mai 2012
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
